Digitalizarea României: Riscăm să mutăm birocrația pe ecran?

România digitală sau birocrație pe calculator?

Implementarea tehnologiei avansate în instituțiile statului se lovește adesea de o barieră structurală: bazele de date sunt incomplete sau inexacte, iar sistemele informatice funcționează ca silozuri izolate, neputând schimba informații între ele. Această deficiență este subliniată de Valentin Stănescu, reprezentant al Dell Technologies, care participă la o transmisie live realizată simultan pe platformele Profit. ro și la canalul de știri Prima News.

Potrivit acestuia, degeaba investim în servere de ultimă generație sau aplicații sofisticate dacă funcționarul public este obligat să navigheze prin mai multe interfețe care nu comunică între ele, iar cetățeanul este silit să viziteze de trei ori un ghișeu pentru a rezolva o singură problemă.

În acest scenariu, obiectivul inițial al digitalizării rămâne neatins.

O distincție esențială apare când comparăm mediul privat cu administrația publică. În companii, tehnologia se introduce pentru rezultate măsurabile: scăderea costurilor, creșterea productivității sau optimizarea deciziilor.

Acest principiu de eficiență ar trebui transpus și în instituțiile statului.

De ce alegem tehnologia greșită?

Succesul transformării digitale nu se măsoară doar prin achiziția de echipamente, ci prin indicatori concreți, cum ar fi timpul economisit de cetățean, durata medie a proceselor administrative sau disponibilitatea continuă a serviciilor.

Scopul final nu este doar a muta birocrația pe ecran, ci de a o elimina complet.

O altă eroare frecventă observată în proiectele de inteligență artificială constă în alegerea tehnologiei înainte de a defini clar problema pe care aceasta trebuie să o rezolve. Mulți administratori publici vor să adopte rapid soluții de IA doar pentru că alții au început deja să le folosească, o abordare greșită din start. Primul pas trebuie să fie identificarea proceselor lente și costisitoare. În plus, calitatea datelor este critică: dacă informațiile introduse în sistemele de IA sunt incorecte sau incoerente, tehnologia nu le poate corecta singură.

Fără interconectarea sistemelor, modelele de inteligență artificială nu vor putea livra rezultate reale.

Digitalizarea depinde de reorganizarea procedurilor, de pregătirea personalului și de deschiderea instituțiilor către schimbare, nu doar de cumpărarea de hardware și software. Pentru a susține dezvoltarea serviciilor publice digitale și a inteligenței artificiale, este nevoie de o extindere masivă a infrastructurii informatice.

Ce cloud i se potrivește României?

Deși România dispune de o conectivitate bună și de suficienți specialiști, capacitatea de procesare rămâne insuficientă. Avem nevoie de mult mai multe centre de date, capabile să gestioneze atât aplicațiile actuale, cât și viitoarele proiecte bazate pe IA. Pe lângă asta, sunt esențiale gestionarea corectă a datelor, interconectarea sistemelor, securitatea cibernetică și funcționarea permanentă a serviciilor.

O platformă performantă, dar izolată de restul arhitecturii, își ratează potențialul.

În privința arhitecturii cloudului guvernamental, Stănescu susține că România nu ar trebui să opteze exclusiv pentru infrastructura publică sau pentru cea privată, ci să adopte un model hibrid. Cloudul public oferă o alocare rapidă a resurselor și este potrivit pentru aplicații și date mai puțin sensibile, în timp ce cloudul privat asigură un control mai strict pentru serviciile care cer o securitate sporită.

Ideal ar fi să jonglăm cu aplicațiile în funcție de criticitatea lor. Un risc major pe care administrația trebuie să-l evite este dependența excesivă de un singur furnizor de tehnologie. Deciziile privind infrastructura trebuie luate pe termen lung, astfel încât instituțiile să poată migra ulterior datele și aplicațiile către alți furnizori, fără întreruperi.

Pentru a stimula industria locală de tech, este nevoie de o colaborare strânsă între universități, companii și stat. Universitățile trebuie să formeze specialiști în domenii cu căutare mare, precum inteligența artificială, cloudul, securitatea cibernetică și administrarea datelor. Companiile vin cu proiecte concrete, expertiză și programe de formare, în timp ce sectorul public trebuie să genereze o cerere constantă de servicii tehnologice. Rolul statului este crucial în crearea unei piețe competitive, care să permită apariția de soluții inovatoare. Doar așa investițiile vor aduce beneficii reale cetățenilor și economiei.