De ce întârzie digitalizarea serviciilor publice în România

Atinge România nivelul 4 de sofisticare digitală?

Lipsa unui lider dedicat la nivel guvernamental care să coordoneze eforturile de modernizare reprezintă o piedică majoră în calea transformării digitale a statului român, subliniază Ovidiu Ghiman, CEO al Metaminds. În timpul unei discuții transmise în direct pe platformele Profit. ro și pe canalul Prima News, Ghiman explică că, fără o singură persoană responsabilă pentru întregul proces, instituțiile rămân izolate, bugetele nu se armonizează, iar rezultatele nu se pot măsura corect în relația cu cetățenii și companiile.

Pentru a avea o transformare digitală eficientă, este necesar să se stabilească obiective precise, reguli clare de implementare și indicatori de performanță care să reflecte impactul real asupra interacțiunii dintre cetățeni și administrația publică. Succesul nu trebuie să se măsoare prin numărul de aplicații lansate sau prin sumele cheltuite, ci prin efectele concrete pe care aceste instrumente le produc asupra vieții cetățenilor.

În opinia lui Ghiman, criteriile potrivite pentru evaluare includ timpul economisit de utilizatori, viteza rezolvării solicitărilor, calitatea experienței în relația cu instituțiile și scăderea costurilor de funcționare a administrației centrale și locale. Pentru a atinge aceste rezultate, statul trebuie să reanalizeze procesele administrative înainte de a le digitaliza, altfel există riscul ca birocracia să fie doar mutată de pe hârtie pe ecran, fără nicio îmbunătățire a eficienței.

Un exemplu concret al unei erori frecvente este cazul în care un formular se completează online, dar apoi cetățeanul trebuie să se prezinte la ghișeu pentru a preda un document fizic. Acest scenariu nu constituie un serviciu digitalizat în totalitate.

Un serviciu digital complet ar trebui să acopere întregul flux, de la depunerea cererii până la soluționarea acesteia, integrând identitatea digitală, plăți electronice, posibilitatea de a urmări stadiul dosarului și notificări automate către solicitant.

O țintă strategică esențială este atingerea nivelului maxim de sofisticare a serviciilor publice, definit de Comisia Europeană drept proactivitate. În acest model, administrația nu așteaptă ca cetățeanul să inițieze fiecare demers, ci folosește datele disponibile și interconectarea sistemelor pentru a anticipa nevoile utilizatorilor și a simplifica procedurile.

De exemplu, la expirarea cărții de identitate, instituția ar putea demara automat procesul de reînnoire și, dacă datele necesare sunt deja în bază, ar putea automatiza majoritatea pașilor, eliminând vizita la ghișeu.

Ce ar trebui să facă un serviciu digital complet?

Strategia digitală a României a stabilit drept obiectiv atingerea nivelului 4 de sofisticare, însă Ghiman consideră că proactivitatea trebuie să rămână o țintă centrală pentru viitorul serviciilor publice. Printre prioritățile transformării digitale, CEO-ul Metaminds identifică implementarea identității digitale, modernizarea serviciilor legate de evenimentele de viață și digitalizarea sectorului educațional.

Identitatea digitală ar trebui să permită recunoașterea securizată a cetățeanului de către orice instituție, eliminând necesitatea de a prezenta aceleași documente la fiecare interacțiune.

În ceea ce privește evenimentele de viață, precum nașterea, căsătoria, divorțul sau decesul, serviciile ar trebui integrate astfel încât să reducă numărul de demersuri separate pe care cetățenii trebuie să le efectueze.

În domeniul educației, digitalizarea nu trebuie să se limiteze la cumpărarea de tablete sau la introducerea catalogelor electronice. Miza reală constă în utilizarea datelor pentru a fundamenta deciziile publice: monitorizarea progresului elevilor și a abandonului școlar, compararea performanței între regiuni și școli, precum și evaluarea impactului programelor educaționale.

Astfel, resursele pot fi direcționate către zonele cu cele mai mari nevoi.

O altă problemă critică identificată de Ghiman este fragmentarea sistemelor informatice din administrație. Diversele instituții au implementat platforme care rezolvă probleme izolate, dar care nu comunică între ele, formând un ecosistem deconectat.

În plus, succesul proiectelor s-a evaluat în principal prin conformitatea tehnică cu specificațiile din caietele de sarcini, fără o analiză aprofundată a impactului asupra utilizatorilor.

Pentru a corecta această abordare, achizițiile publice trebuie să pornească de la rezultatele urmărite, iar soluțiile trebuie să respecte standarde comune de arhitectură, interoperabilitate și securitate. În contractele cu furnizorii de tehnologie, statul ar trebui să includă indicatori privind performanța în utilizare, experiența utilizatorilor, costul total de operare și gradul de adopție a serviciilor.

Cum s-a evaluat succesul proiectelor digitale?

Procedurile de achiziție ar trebui să evalueze și competențele de reproiectare a proceselor de business, expertiza tehnică a echipelor și capacitatea furnizorilor de a asigura sustenabilitatea operațională pe termen lung.

Auditarea periodică a platformelor și posibilitatea de a le moderniza în condiții competitive sunt esențiale pentru a evita ca statul să devină dependent de un singur operator privat. În acest context, încrederea cetățenilor, securitatea integrată și utilizarea unei infrastructuri suverane sunt priorități esențiale, subliniază Ghiman.

Transformarea digitală trebuie să fie un proces continuu, adaptat la evoluția tehnologiei și la schimbarea nevoilor utilizatorilor.

Metaminds, compania condusă de Ghiman, oferă sprijin administrației în integrarea tehnologiilor și aplicarea bunelor practici, cu obiectivul final de a construi servicii publice funcționale, integrate și ușor de utilizat.

Metaminds s-a înființat cu intenția de a avea o abordare integrată, bazată pe expertiză tehnologică și capacitate de implementare. Compania a construit competențele necesare pentru a proiecta, implementa și opera servicii digitale, de la infrastructuri naționale complexe la sisteme care susțin eficiența proceselor administrative. A investit constant în oameni, resurse și capabilități, anticipând evoluțiile pieței și cerințele proiectelor mari.

Compania a livrat unele dintre cele mai mari proiecte naționale din sectorul IT&C și a integrat tehnologii avansate. Ghiman consideră că tehnologia are o responsabilitate importantă de a genera valoare concretă pentru cetățeni, instituții și societate. Această perspectivă se regăsește în proiectarea arhitecturilor modulare, scalabile și adaptabile la cerințe în continuă schimbare.

Ovidiu Ghiman este un antreprenor și investitor român cu peste 25 de ani de experiență în tehnologie, telecomunicații, IT, servicii financiare și strategie de business. Ca CEO al Metaminds, obiectivul său strategic se concentrează pe transformarea digitală, securitatea cibernetică și infrastructura tehnologică critică. În trecut, a deținut funcții de conducere la Telekom, Romtelecom România și Digi.