Kulth caută un milion de dolari pentru lansarea platformei sale de AI în SUA

Echipa de conducere a start-up-ului include trei cofondatori cu roluri distincte

Kulth, o companie cu sediul în România, este în căutarea a un milion de dolari pentru a lansa platforma sa bazată pe inteligență artificială în Statele Unite. Această sumă este destinată să acopere costurile de dezvoltare a produsului, marketingul și operațiunile pe piața nord-americană, unde concurența în domeniul tehnologiei aplicate în artă este intensă.

Kulth a fost singura firmă din România selectată pentru categoria „Viitorul Creativității” la premii Investec Early-Stage Entrepreneur of the Year (ESEYs), o competiție globală organizată de comunitatea antreprenorială londoneză OPUS, în parteneriat cu banca internațională Investec. Această nominalizare subliniază recunoașterea internațională a modelului de business al companiei.

Într-o declarație către start-up.ro, Marius Pașculea, care conduce echipele de dezvoltare, a detaliat originea proiectului și strategia de creștere. El a explicat că ideia a germinează de-a lungul a șase ani de interacțiune cu piața artistică, culminând cu participarea la Innovation Labs România în 2024. „Punctul de plecare decisiv a fost experiența personală a soției mele, o artistă vizuală, prin care am înțeles din interior dificultățile construirii unei cariere în artă. Am observat cât de greu este pentru un creator să echilibreze procesul de creație cu activitățile antreprenoriale, relația cu galeriile și efortul de a ajunge la publicul țintă și de a genera cerere comercială”, a menționat Pașculea.

Cu un doctorat și un postdoctorat în economie, Pașculea a analizat aceste provocări prin prisma mecanismelor de formare a valorii și a cererii. Vizitele sale în galerii, spații independente și ateliere i-au arătat că simpla expunere a unei opere nu este suficientă pentru ca vizitatorii să înțeleagă contextul sau să dezvolte încrederea necesară pentru o achiziție. „Între interesul inițial și decizia finală de a cumpăra sau închiria o operă există un proces complex de înțelegere și construire a relației. Artiștii și echipele de galerie nu pot fi disponibili permanent pentru a discuta individual cu fiecare vizitator. De asemenea, creșterea vizibilității unei lucrări nu garantează neapărat înțelegerea valorii culturale sau formarea unei legături durabile cu publicul.”

Aici intervine soluția oferită de Kulth: un asistent AI care preia conversația dintre vizitator și opera de artă, un rol pe care personalul din artă nu-l poate îndeplini în mod constant. „Scopul nostru nu este ca tehnologia să impună o interpretare unică sau să dictează gusturile vizitatorilor, ci să le ofere suportul necesar pentru a-și construi o relație proprie cu arta.”

Echipa de conducere a start-up-ului include trei cofondatori cu roluri distincte. Marius Pașculea supraveghează viziunea, strategia și dezvoltarea activităților comerciale. Roxana Cociș, care ocupă funcția de CMO și responsabilă pentru creștere, se concentrează pe marketing și interacțiunea cu comunitatea, bazându-se pe experiența sa în construirea de comunități. Constantin Guiu, în rolul de CTO, aduce expertiză tehnică în dezvoltarea aplicațiilor web și coordonează arhitectura și implementarea sistemelor.

În cadrul primei versiuni de testare a produsului, experiența utilizatorului funcționează astfel: vizitatorul deschide aplicația pe dispozitivul mobil și o îndreaptă spre o lucrare. Sistemul recunoaște opera și prezintă o scurtă prezentare, după care utilizatorul poate pune întrebări despre artist, tehnica folosită, intenția creatoare sau contextul istoric și cultural. „De exemplu, dacă un vizitator întreabă de ce o anumită zonă a pânzei a fost lăsată goală, KULTH nu inventează o explicație. Dacă artistul a documentat intenția sa, aplicația o explică într-un limbaj accesibil”, a clarificat Pașculea.

Când informația nu este disponibilă, principiul de proiectare este ca asistentul să recunoască această lipsă și să încurajeze vizitatorul să observe efectul compozițional al spațiului gol. „Inteligența artificială nu trebuie să pretindă cunoașterea intenției artistice în absența dovezilor. În schimb, ea poate ghida explorarea personală prin întrebări și perspective care ajută vizitatorul să formeze propriile interpretări.”

Proiectul pilot a inclus peste 250 de utilizatori activi și 13 galerii și artiști independenți

Interacțiunea nu se oprește la ieșirea din expoziție. Utilizatorul poate reveni oricând la lucrarea și poate continua să exploreze detaliile care i-au atras atenția. „Obiectivul nostru este ca, la finalul vizitei, persoana să nu plece doar cu fapte izolate, ci cu o legătură mai adâncă cu opera: să fie observat ceva ce altfel ar fi trecut neobservat, să fie descoperită o perspectivă nouă sau să fie formulată o întrebare care merită o meditație ulterioară.”

O diferență cheie față de ghidurile audio tradiționale sau asistentii AI generici constă în sursa și validarea informațiilor. Arhitectura sistemului este proiectată astfel încât conținutul utilizat de AI să fie traseabil până la o sursă clară, un autor identificabil, o versiune specifică și un statut de validare. Asistentul răspunde bazat pe datele furnizate și aprobate de artist, curator sau galerie.

Prin modulul „Kulth Art Voice”, artiștii independenți, spațiile conduse de creatori și galeriile comerciale pot încărcă și actualiza informații despre opere, procesul de creație și contextul cultural. „Acest modul se adresează direct creatorilor, oferindu-le instrumentele pentru a gestiona conținutul, astfel încât publicul să poată interacționa cu lucrările prin aplicație.” Răspunderea pentru acuratețea datelor rămâne în sarcina profesioniștilor din industria artistică. „Acest principiu a rezultat din dialogul nostru cu artiștii: tehnologia poate facilita relația public-opera, dar nu trebuie să preia autoritatea asupra sensului lucrării. Rolul KULTH este să inițieze dialogul, nu să-l închidă cu o interpretare unică.”

Proiectul pilot a inclus peste 250 de utilizatori activi și 13 galerii și artiști independenți. Echipa a monitorizat, printre altele, dispoziția profesioniștilor artistici de a folosi inteligența artificială pentru a ușura interacțiunea cu vizitatorii. „Am dorit ca aplicația să fie testată în medii reale, în contact direct cu operele de artă, nu doar ca o idee prezentată în slide-uri”, a afirmat Pașculea. El a adăugat că receptivitatea față de acest rol tehnologic a fost una dintre surprizele pozitive. Reținerea față de utilizarea AI în procesul de creație nu s-a regăsit neapărat când aplicația era folosită pentru analiza unei lucrări existente.

Rezultatele feedback-ului au stabilit prioritățile pentru versiunea următoare: accelerarea procesului de încărcare a operelor și a datelor de context, extinderea funcțiilor de mediere culturală și simplificarea interfeței pentru a reduce pașii și întreruperile. „Lecția centrală este că tehnologia trebuie să rămână un instrument de sprijin pentru întâlnirea cu opera. Dacă cere prea multă atenție, devine o barieră; dacă este discretă, relevantă și bine integrată, creează mai mult spațiu pentru curiozitate, reflecție și dialog.”

Din punct de vedere comercial, aplicația este disponibilă public, dar compania se află încă în faza de dezvoltare a produsului pentru lansarea pe piață și nu deține încă clienți plătitori. După doi ani de cercetare a pieței și testare a ipotezelor, echipa lucrează la o versiune matură a platformei. Modelul de venituri propus prevede acces gratuit la funcțiile de bază pentru descoperirea artei contemporane, în timp ce funcțiile avansate de mediere culturală, care permit un dialog mai personalizat și o explorare aprofundată, vor fi supuse la plată. „Prin aplicația, utilizatorii pot explora gratuit arta contemporană. Intenționăm să monetizăm funcțiile premium, care ajută utilizatorii să aprofundeze relația cu lucrările și să-și dezvolte gustul artistic.”

Pentru artiști independenți, spații artistice și galerii comerciale, modulul plătit „Kulth Art Voice” va oferi instrumente de analiză a interacțiunilor cu publicul: identificarea întrebărilor frecvente, a temelor care generează interes și a aspectelor operelor care stârnesc curiozitate. Deși echipa a elaborat o structură preliminară de prețuri, tarifele finale nu au fost încă publicate. Disponibilitatea de plată va fi testată în etapa următoare de dezvoltare. „Considerăm prețurile ca ipoteze de business care necesită validare în practică, nu ca un model fixat definitiv”, a explicat Pașculea.

Pe termen lung, obiectivul strategic este de a lega procesul de explorare și înțelegere a artei cu posibilitatea de achiziție sau închiriere a operelor. Pentru a realiza această extindere și pentru a consolida prezența internațională, start-up-ul caută acum o rundă de finanțare de un milion de dolari, cu accent pe piața americană.

Până în prezent, Kulth a fost susținut din resurse proprii și granturi nerambursabile, fără a strămuta capital sau a ceda părți sociale. Compania a primit, de exemplu, un grant de 18.500 de euro prin programul in Vest. Cofondatorul nu a dezvăluit totalitatea fondurilor investite până acum. „Aceste resurse ne-au permis să dezvoltăm prototipul funcțional, să construim primele module ale platformei și să...”