6 din 10 firme românești folosesc AI, dar doar 3% au integrat tehnologia

Cum influențează digitalizarea preexistentă adoptarea IA?

România se află într-o fază paradoxală privind adoptarea inteligenței artificiale: deși peste jumătate din companiile cu minimum zece angajați utilizează tehnologia, doar un procent mic o integrează cu adevărat în fluxurile operaționale. Datele provind dintr-o cercetare realizată de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia, publicată vineri pe StartupCafe. ro.

Analiza arată că, din cele 60% de firme care declară utilizarea IA, doar 13,5% o aplică în mod constant, iar doar 3,3% au reușit o integrare completă în procesele interne. Mai mult de jumătate dintre aceste organizații (56%) limitează accesul la tehnologie la mai puțin de un sfert din forța de muncă, ceea ce indică o adopție fragmentară.

Un alt aspect crucial este gradul de digitalizare preexistentă. Aproape jumătate din eșantionul analizat nu folosea niciunul dintre cele opt instrumente digitale evaluate. Datele corelează direct nivelurile de digitalizare cu utilizarea IA: la firmele fără niciun instrument digital, doar 33% folosesc tehnologia, în timp ce la cele cu trei sau mai multe instrumente, acest procent urcă la 91%.

Odată atins un anumit prag de digitalizare, mărimea firmei nu mai influențează semnificativ adoptarea IA.

Privind viitorul, trei din zece firme românești intenționează să investească în inteligență artificială.

Această intenție variază drastic în funcție de baza tehnologică existentă: doar 6% dintre firmele nedigitalizate planifică investiții, față de 75% la cele cu cinci sau mai multe instrumente digitale.

Ce trei principii propune cercetarea pentru sprijinul public?

Peste o treime dintre cele care vor să investească (78%) declară necesitatea unei finanțări externe pentru a susține proiectele. Pe deasupra, 39% din companii nu au analizat deloc IA și o consideră irelevantă pentru activitatea lor.

Alexandru Dănescu, coautor al studiului, subliniază că problema României nu este lipsa de interes, ci deficitul de digitalizare de bază. Aproape jumătate dintre firme sunt deloc sau slab digitalizate, deci în aceste organizații IA înseamnă cel mult un chatbot folosit de un angajat.

Tocmai de aceea, finanțările publice în această direcție trebuie să înceapă cu digitalizarea de bază înaintea oricărui demers de integrare a IA în activitățile firmelor, a explicat el.

Cercetarea formulează trei principii pentru a ghida sprijinul public: 1. Fondurile destinate IA trebuie direcționate către firmele care deja utilizează tehnologia, nu doar către cele care o dezvoltă. 2. Strategia națională trebuie să se concentreze pe utilizarea tehnologiei pentru creșterea productivității, unde România are potențial de câștig, deși este slab poziționată în cursa de dezvoltare a IA. 3.

Digitalizarea de bază trebuie să precede integrarea IA; primul pas constă în implementarea unor instrumente digitale pentru funcții esențiale, precum gestiunea electronică a documentelor.

De asemenea, sprijinul public ar trebui să ajungă și la firmele care nu îl solicită activ, prin oferirea unui diagnostic digital gratuit la scară largă și prin prezentarea de exemple aplicate din sectoare similare.

Metodologia cercetării a fost derulată de MIA între 30 iunie și 28 iulie 2026. Sondajul a inclus 1.003 interviuri telefonice cu decidenți din firme cu cel puțin 10 angajați, inclusiv proprietari, directori, responsabili IT sau alți manageri de top. Rezultatele au fost ponderate statistic pentru a reflecta corect realitatea la nivel național.