Plafonul scutirii de TVA este de 395.000 lei anual

Regim tranzitoriu pentru locuințe noi până la 31 iulie 2026!

Regimul de scutire impune o limită strictă de 395.000 lei pentru cifra de afaceri anuală. Odată depășit acest prag, subiectul fiscal este obligat să se înregistreze pentru TVA, conform prevederilor Codului fiscal.

Totuși, o companie poate opta voluntar pentru înregistrare înainte de atingerea plafonului, dacă consideră că acest pas este benefic pentru activitatea sa. Această verificare a volumului de afaceri este esențială pentru toate entitățile care funcționează sub regim de scutire.

Cota standard de TVA a fost adusă la 21% prin pachetul fiscal din 2025, urcând de la 19%.

Anul 2026 marchează primul exercițiu complet în care noile cote se aplică pe toată durata anului, impactând direct sumele plătite de consumatori și obligațiile declarative ale firmelor.

Pentru un produs cu valoare de 100 lei înainte de taxare, achizitorul va plăti 121 lei dacă se aplică cota standard, sau 111 lei în cazul cotei reduse de 11%.

Această diferență ilustrează cum încadrarea fiscală a unui bun sau serviciu modifică costul final suportat economic de consumatorul ultim.

În comerțul cu amănunt, prețurile afișate includ de regulă taxele. Comerciantul colectează suma din preț și are datoria de a o declara și o transfera către buget.

Cota standard acoperă majoritatea vânzărilor de bunuri și prestărilor de servicii, cum ar fi electronicele, hainele, mobilierul și mașinile.

Pe de altă parte, cota redusă este rezervată exclusiv pentru categoriile listate în Codul fiscal, inclusiv anumite alimente, medicamente, cărți, servicii de apă, canalizare și cazare, în limitele stabilite legal.

Pentru locuințele noi, un regim tranzitoriu a permis taxarea cu 9% până la 31 iulie 2026. Aplicarea acestei facilități era condiționată de îndeplinirea tuturor cerințelor legale, inclusiv data semnării contractului și plata avansului. După expirarea perioadei de tranziție, regula generală revine la cota standard. Cotele reduse vizează produse și servicii de interes public sau social, iar lista lor poate fi modificată prin acte normative ulterioare.

La nivel de firmă, calculul TVA se face prin compararea taxei colectate cu cea deductibilă la achiziții. Dacă suma colectată depășește taxa deductibilă, diferența se plătește la buget; în caz contrar, se poate recupera sau reportarea pentru perioadele viitoare.

Acest mecanism previne dubla impozitare și asigură că sarcina fiscală ajunge la consumatorul final, spre deosebire de impozitul pe venit sau contribuțiile sociale, care se plătesc separat.

Proiectul fiscal-bugetar din 3 iulie 2025 a detaliat tranziția!

Culegerile din TVA constituie o resursă majoră a bugetului României, finanțând sănătatea, educația, infrastructura și apărarea. Pentru achizițiile din străinătate, tratamentul fiscal depinde de țara de origine, tipul tranzacției și statutul cumpărătorului.

Deși UE are reguli comune, acestea nu implică aceeași taxare pentru orice operațiune.

Proiectul de măsuri fiscal-bugetare publicat la 3 iulie 2025 conținea detalii despre tranziția pentru locuințe. Ministerul Finanțelor a explicat în nota de fundamentare că obiectivul este consolidarea sustenabilității financiare prin limitarea cheltuielilor și creșterea veniturilor, pentru a susține serviciile publice.

Potrivit StartupCafe, facilitatea pentru locuințe impunea o suprafață utilă de maxim 120 mp, fără anexele gospodărești, și o valoare a proprietății cu teren inclus de cel mult 600.000 lei înainte de TVA.

Achiziția putea fi efectuată de o singură persoană sau de mai multe persoane fizice.

O condiție cheie era existența, până la 1 august 2025, a unui act juridic cu plata anticipată. Proiectul limita facilitatea la o singură locuință pentru cei care nu au cumpărat una cu cotă redusă după 1 ianuarie 2023.

Există o excepție: achizițiile din 2023 cu valoare sub 450.000 lei fără TVA, bazate pe acte anterioare privind avansul, nu consumau dreptul la o nouă achiziție cu cotă redusă.

Același proiect propunea ridicarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, valabil de la 1 ianuarie 2026, vizând și distribuirile între firme române și cele către nerezidenți. Pentru contribuabilii cu an fiscal diferit, reperul era prima zi a anului fiscal care începea în 2026. Impozitul se calcula prin Declarația Unică, cu plata până la termenul legal. Măsura acoprea veniturile plătite de emitent și creditate în cont de la 1 august 2025, indiferent de data emiterii obligațiunilor.

În ceea ce privește accizele, proiectul prevădea creșteri pentru alcool, benzină și motorină la 1 august 2025 și 1 ianuarie 2026. Pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat, majorările erau programate pe 1 august 2025 și 1 aprilie 2026, vizând concentrații de 5-8 g/100ml și peste 8 g/100ml.

Pentru tutunul prelucrat și produsele cu tutun inhalat fără ardere, creșterea se aplica de la 1 august 2025.

Pentru vinurile liniștite, se introducea o acciză de 76,19 lei/hecrolitru de la 1 august 2025, la același nivel cu vinurile spumoase, extinsă și la cidru și hidromel.

Pentru țigarete, acciza propusă era de 576,360 lei per 1.000 țigarete, valabilă până la 31 martie 2026.

Pentru benzină și motorină, se excludea actualizarea accizelor bazată pe creșterea prețurilor din ultimele 12 luni, calculată în septembrie 2025 față de perioada octombrie 2014-septembrie 2015.