Dan Șucu: Încredere în companiile românești și apel la sprijinul statului

Președintele Concordia a recunoscut progresul!

În cadrul evenimentului Concordia Summit 2026, care a avut loc vineri, 6 noiembrie, Dan Şucu, liderul Confederației Patronale Concordia, a adresat o pledoarie puternică, subliniind încrederea sa profundă în capacitatea entităților comerciale din România. Aceste companii, conform lui Şucu, demonstrează zilnic o rezistență notabilă, capacitatea de angajare, de expansiune pe piețe noi și de investiții constante. El a insistat pe necesitatea ca autoritățile statale să se alinieză ritmului progresului pe care îl ating mediul de afaceri.

Analiza economice din ultimii două decenii arată o transformare spectaculoasă a situației naționale.

De la un punct de plecare unde contribuția României la Produsul Intern Brut (PIB) mediu pe locuitor era sub jumătate din media Uniunii Europene, ne-am ridicat la aproximativ 80% din acea medie.

Acest avans semnificativ a fost impulsionat în mare măsură de fluxurile de capital și de colaborările cu parteneri internaționali.

Şucu a evidențiat că, deși colaborările străine au fost cruciale, următorul salt economic ar trebui să fie susținut predominant de resursele financiare locale. Pentru a realiza acest obiectiv comun, este imperativ ca guvernamentul și sectorul privat să stabilească împreună obiective clare, cu termene definite și angajamente reciproc valide.

Tema centrală a conferinței a fost capitalul – în sensul financiar, uman și al încrederii – și implicațiile acestuia pentru dezvoltarea socială. El a definit capitalul ca fiind o entitate pragmatică, care nu răspunde la solicitări abstracte, ci se orientează spre oportunități de piață, viziune clară și încredere stabilă.

O recunoaștere esențială a progresului a fost exprimată de președintele Concordia, care a menționat că România a reușit, contrastând cu imaginea anterioară de simplă unitate de asamblare cu costuri reduse pentru piața europeană, când PIB-ul per capita era sub jumătate din media UE. În prezent, acea cotă se ridică la 80% din media europeană.

În contextul exporturilor, echipamentele și mașinile reprezintă o cotă de 47% din totalul bunurilor exportate de țara noastră. Sectoarele dinamice, precum serviciile IT, ingineria și producția avansată, contribuie masiv la vitalitatea economică.

Este important de subliniat că acest succes nu a fost un efort izolat; el a rezultat din parteneriate solide cu firme germane, franceze și americane, generând o creștere autentică și tangibilă.

Încrederea este cel mai subestimat capital?

Întrebarea fundamentală nu mai este dacă România are potențialul de creștere, ci ce tip de evoluție urmează. Etapa următoare necesită o tranziție de la producția „made in Romania” la crearea de inovații „created in Romania”.

Aceasta implică activarea unui capital care nu doar trece prin teritoriul național, ci rămâne, se reinvestește și aduce valoare adăugată reală. Construcția unei națiuni se realizează prin investiții solide, iar România dispune atât de resurse, cât și de capital uman calificat.

Stéphane Garelli, un expert mondial recunoscut pentru analiza competitivității, a fost invitat să contribuie, susținând o idee pe care Şucu o susține ferm: regulile competiției se modifică, dar necesitatea de a fi competitiv rămâne constantă. Diferența nu stă în dacă trebuie să fim competitivi, ci în cum ajungem acolo, iar acest drum este fundamentat, mai degrabă, pe încredere.

Încrederea constituie, de fapt, cea mai subestimată formă de capital. Mecanismele pieței funcționează deoarece indivizii au certitudinea de a tranzacționa la prețuri echitabile.

Companiile pot mobiliza fonduri deoarece există convingerea că aceste fonduri vor fi utilizate eficient. Fără această bază de încredere, niciun plan economic bine elaborat nu poate avea succes.

În ultimele luni, s-a menținut un dialog constructiv cu Guvernul, rezultând în formalizarea de propuneri concrete privind energia, forța de muncă, capitalul național și simplificarea birocratică. Multe dintre aceste inițiative au fost integrate în programul guvernamental, un progres valoros care trebuie recunoscut. Totuși, următorul pas critic impune stabilirea de termene clare, identificarea responsabilităților și asigurarea finanțării pentru aceste angajamente.

Construcția unei economii prospere nu se realizează doar prin documente sau date statistice; ea se edifică zilnic pe încredere: între consumatori și firme, între stat și piață, între România și partenerii ei din Europa și America de Nord, și cel mai important, între mediul de afaceri, stat și societate în ansamblu.

Experiența europeană din ultimele două decenii a demonstrat că integrarea nu a fost act de caritate, ci o investiție strategică de mare succes pentru continent. Prin urmare, aceste investiții benefice nu trebuie abandonate, ci continuate.

Propunerea adresată publicului în cadrul summitului este de a devia atenția de la obstacole spre activarea resurselor existente: capitalul, talentul, accesul la piață. Obiectivul comun este construirea încrederii. O societate prosperă și o economie robustă nu sunt entități contradictorii; ele se susțin reciproc și cresc în armonie. Mulțumiri pentru atenție.