Generația Z caută experiență, nu doar diplomă, într-un viitor incert

Universitatea ca hub de start-up pentru tinerii antreprenoriali!

Tinerii care formează generația Z nu sunt simpli pasivi receptori de informație. Dimpotrivă, aceștia sunt indivizi ambițioși, curioși și extrem de muncitori, depășind adesea percepția stereotipică.

Ei nu se mulțumesc cu explicațiile abstracte sau cu teoria pură, ci solicită rezultate tangibile și aplicabile. Competențele lor se cristaliză și se afișează într-un mediu bogat în provocări, oportunități și contexte reale de învățare.

Într-o epocă în care datele și cunoștințele sunt la o singură atingere de distanță, instituțiile de învățământ superior au o responsabilitate clară: trebuie să ofere mult mai mult decât instruirea teoretică; ele trebuie să furnizeze experiență practică directă.

În cadrul acestei inițiative, la fiecare activitate, fie de curs, fie de seminar, sunt invitați profesioniști din sectorul privat care prezintă studii de caz concrete, descrindând societățile în care lucrează, legate direct de disciplinele predate.

Contrar imaginii comune a unui tânăr cu toleranță redusă față de piața muncii, generația Z are o miză mai profundă decât simpla adaptare. Acești tineri doresc să învețe continuu și să țină pasul cu o lume care nu se oprește. Ei văd un potențial de creștere semnificativ în România și doresc să rămână și să construiască aici, având nevoie de sprijin pentru acest proces. Teama că anumite meserii vor dispărea este prezentă, dar provocarea principală nu este tehnologia în sine, ci abilitatea de a se adapta la schimbările constante.

Legătura dintre universitate și sectorul economic depășește cadrul strict al curriculei. Programele de masterat, dezvoltate în parteneriat cu instituții și companii, asigură studenților ASE un contact direct cu realitățile profesionale.

Dorel Mihai Paraschiv, prorector la ASE, a detaliat că, la nivel concret, s-au introdus cursuri de antreprenoriat ca răspuns direct la cerințele mediului de business.

De asemenea, cursuri de economie și relații internaționale de afaceri au fost create tocmai pentru a pregăti tinerii cu pachetul de competențe necesar într-un mediu global tot mai competitiv.

Pentru acei tineri atrași de spiritul antreprenorial, universitatea poate funcționa ca un hub de start-up. Prin intermediul Societății Antreprenoriale Studențești, studenții au ocazia să interacționeze cu antreprenori, să prezinte ideile lor de business și să descopere surse de finanțare. Astfel, între stabilitatea unui loc de muncă într-o corporație mare și riscul de a construi o afacere de la zero, studenții dispun de mai multe opțiuni de carieră.

Ce cer ei concret de la universitate?

Dar ce cer ei concret de la mediul academic? Ei așteaptă profesori care să îi mențină conectați la dinamica socială, să îi ajute să înțeleagă noile tehnologii și să le arate cum se transformă teoria în instrumente practice.

Pentru Paula Puiu, doctorandă la ASE, rolul educatorilor devine critic într-o perioadă în care inteligența artificială redefinește procesul de învățare. Ea a afirmat că profesorii sunt ancorajul către realitate, având o sarcină grea pentru că trebuie să integreze tehnologia nouă în predare. Întrebarea centrală rămâne: cum folosim inteligența artificială?

O integrăm cu adevărat sau doar o menționăm?

Paula a ales să rămână în România deoarece a simțit că aici își poate clădi cel mai bine parcursul academic și profesional.

Deși a avut șansa de a studia în străinătate, a considerat că în țara sa găsește mai multe oportunități de dezvoltare și un mediu mai prietenos pentru integrare.

Între ambiție și realitate, rămâne întrebarea cheie: ce va ajuta generația Z să transforme dorința în succes? Răspunsul nu rezidă într-o singură alegere, ci în capacitatea de a învăța, de a se adapta și de a avea curajul de a construi viitorul dorit.

În cadrul discuțiilor, Conf. univ. dr. Ionela Costică a subliniat că un economist contemporan trebuie să se adapteze rapid la transformările societății. Acest lucru implică o învățare continuă, nu doar formarea bazelor o singură dată. Deși principiile fundamentale ale economiei rămân neschimbate, apar noi spețe de probleme: război, crize climatice, provocări medii.

Studenții trebuie să fie capabili să gestioneze riscuri financiare, politice, militare și decizii legate de mediul înconjurător.

dr. Dorel Mihai Paraschiv a împărtășit din experiența sa, descriind tinerii de astăzi ca extrem de interesați, atenți și buni organizatori ai timpului lor. Ei au o percepție a timpului mult mai obiectivă decât generațiile anterioare.

Dr. Dorel Mihai Paraschiv a împărtășit din experiența sa!

Acești tineri simt presiunea contextului global și vin pregătiți să absoarbă cantități mari de informație. Paraschiv a menționat un trend ascendent în calitatea educației și în gradul de interes al studenților.

Constantin Marius Profiroiu, specializat în relații internaționale, a subliniat valoarea mobilităților de lungă durată.

Studenții care pleacă pentru un semestru în școli de business din Franța, Germania sau Spania, compară sistemele educaționale și se imersesc în culturile locale. La întoarcere, ei devin mai deschiși și mai dinamici, înțelegând că unitatea europeană se construiește prin înțelegere reciprocă.

Alina Dima, implicată în cercetare științifică, a explicat că cercetarea completează armonios didactica.

Studenții sunt implicați în proiecte științifice încă din primul an, cu intensificare la nivel de masterat și doctorat. Fiecare proiect de seminar cere studiu individual, consultarea bibliotecii și fundamentarea ideilor pe baze științifice.

O altă oportunitate oferită este sesiunea de comunicări științifice, un forum unde studenții prezintă ideile lor și primesc feedback de la juri, colegi și profesioniști din mediul de afaceri.

Cristian Bușu, din domeniul managementului economico-financiar, a observat că antreprenoriatul are un succes mare printre tineret. Aceștia sunt dezinvolți, în temă cu tehnologiile noi și inteligența artificială, care le oferă acces la piețe emergente. Bușu a susținut că schimbarea paradigmei către antreprenoriat este cheia succesului viitor, nu doar pentru o singură companie, ci pentru dezvoltarea economiei ca întreg.

Răzvan Bologa, din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, a identificat zona de robotică ca un sector magnetic pentru studenți. Aici se vor crea cele mai multe locuri de muncă în viitor, în domeniile fizică, AI, Edge AI și Digital Twin. Acestea sunt și prioritățile Uniunii Europene, care generează oportunități de carieră.

Bologa a făcut o distincție importantă între un loc de muncă clasic și o oportunitate de carieră. Job-urile clasice, obținute prin mecanisme preexistente într-o companie, vor deveni tot mai rare, în timp ce carierele se construiesc prin adaptare continuă și inovare.